marți, 18 ianuarie 2011

Poezie

Cu pleoape grele te viseaza
Cum curgi in valuri de povara
Ca cele de asta-vara.
Mereu a fost o "asta-vara"..
............................
Nu ea,copil nebun ce esti!
Ea e mereu o noutate,
Nu un trecut ce nu-l iubesti.

Pana si soarele apune,
cand ea zambeste catre tine.
Dar tu,copil naiv cu gust de mare,
vezi stele verzi in loc de soare!

Si ochii ei te scalda-n rai,
Dar tu,a dracului unealta,
Zici ca te minte si o dai...
O dai mereu cu bata-n balta.

Doar buzele-i mai spun cuvinte
venite de pe alta lume
in care tu,copil netrebnic,
te-ai pierde ca o amintire
Adusa dintr-o asta-vara,
grea de nisip si agatata-n minte,
pe-un cui batut in nordul casei,
unde lumina nu patrunde.

Un comentariu:

FantomaDeLaMozilla spunea...

Ce ai cu nordul si cu vara
si cu metafora de cui?

Ce ai cu verdele din stele,
cu soarele si cu... povara
celui ce curge valuri valuri
dinspre trecutul blond, de rai
spre noutatile ce vor
sa il inece intr-o balta...?
Ce-ti pasa de povara lui?

Suspin de-otrava din unghere
De suflet incercat de-amor
Muscate buze de cuvinte
de rani de lumi, de alte lumi,
de sete de fierbinte dor...
de dor de gust de mare

Trezeste-te! Nu stii tu oare
ca dragostea-i nisip...
si sare...?