joi, 8 decembrie 2011

No strings attached

Si a venit.Avea un zambet studiat.Zambetul care nu transmite nimic,cel mai trist si enervant zambet.Am simtit tensiunea de cand era abia la parter,dar tot ce am putut spune a fost "Bine ai venit.Ia un loc langa noi".Nu cred ca ma suporta in momentul ala.I-am pus un pahar cu vin in fata,poate asa s-ar mai fi inmuiat rigiditatea dintre noi.Nu vroia sa fie aici,nici macar oamenii prezenti nu o incantau suficient cat sa le acorde acel zambet prefacut.Doar rujul de pe buze arata ca a aruncat o privire fugara in oglinda,cat sa para ferchezuita un pic.O vad frumoasa,dar faptul ca nu si-a pus pantofi cu toc m-a enervat,a considerat ca nu e ocazia pentru a-i purta,e sigur asta.As vrea sa-mi fie indiferent faptul ca a venit pentru ca trebuie.Si sunt deja la al treilea pahar cu vin

luni, 5 decembrie 2011

Imi doresc sa gasesc acele cuvinte pe care le pricepe toata lumea.Care sa nu aiba subinteles,care sa fie pur si simplu cuvinte.Care,puse intr-o fraza,sa exprime fix ceea ce se aude.Pentru ca am impresia ca ori oamenii din jurul meu nu ma inteleg,ori nu ii inteleg eu pe ei.Si din cate cuvinte am exprimat ca sa ajung la un consens,niciunul nu m-a ajutat sa fiu priceputa sau sa pricep.Doamne,si cate am de spus!Poate era mai usor inainte,cand,prin limbajul semnelor,indicai o piatra si fix o piatra,nu o piatra care ar putea fi tradusa intr-un cal de mare.

luni, 23 mai 2011

Merry Christmas and a happy new life!

Ma simt de parca inauntrul meu se afla fabrica de jucarii a lui Mos Craciun,iar tuturor piticilor care forfoteau la impachetarea cadourilor li s-a spus ca niciun copil nu mai crede in Mos Craciun.Liniste.Deruta.Un pic de panica.Si tot liniste.Si toti vor sa strige.Sa intrebe.Sa urle:AM CREAT JUCARII URATE?????Din mainile noastre mici,mici,mici?Acum fiecare se simte singur printre ceilalti.Ce spui cand tu crezi si pana la ultima suflare ca e bine si apoi deschizi usa casei si te izbeste opusul?Opusul a tot ce crezi si a tot ce faci si a tot ce spui si a tot ce simti si a tot.Continui sa lucrezi la aceleasi jucarii?Eu asa fac.Eu lucrez si acum la ele.Si sper ca toti copiii o sa-si dea seama ca exista un Mos.Sigur atunci cand o sa le vada.Ca sunt frumoase.Si ca sunt confectionate dupa culoarea sufletelor lor.A,da...si e la fel si cu opusul ala.Trebuie sa existe si partea negativa.Altfel cum l-ai mai deosebi dintre toti oamenii din jurul tau?Si uite asa se aude iar cum fosneste hartia de impachetat cadouri

marți, 18 ianuarie 2011

Poezie

Cu pleoape grele te viseaza
Cum curgi in valuri de povara
Ca cele de asta-vara.
Mereu a fost o "asta-vara"..
............................
Nu ea,copil nebun ce esti!
Ea e mereu o noutate,
Nu un trecut ce nu-l iubesti.

Pana si soarele apune,
cand ea zambeste catre tine.
Dar tu,copil naiv cu gust de mare,
vezi stele verzi in loc de soare!

Si ochii ei te scalda-n rai,
Dar tu,a dracului unealta,
Zici ca te minte si o dai...
O dai mereu cu bata-n balta.

Doar buzele-i mai spun cuvinte
venite de pe alta lume
in care tu,copil netrebnic,
te-ai pierde ca o amintire
Adusa dintr-o asta-vara,
grea de nisip si agatata-n minte,
pe-un cui batut in nordul casei,
unde lumina nu patrunde.

luni, 13 decembrie 2010

Al ceasului in doi,noroi

"Fie ca noul an sa-ti aduca dublu din ce ti-a placut la vechiul si de trei ori ce ti-a lipsit".Si daca imi va lipsi si la anul ce mi-a lipsit anul acesta???In mine nu zace vreun Eminescu,sa ma multumesc cu o durere dureros de dulce.Nici macar o Veronica nu sunt.Sper sa nu uit sa fiu eu...n-as vrea sa-mi lipsesc.Si as mai vrea sa ma motiveze si pe mine toata treaba asta cu "TO DO LIST" pentru Anul Nou.As putea doar sa scriu un top trei,restul ar veni de la sine.
Dar pacat ca Anul Nou e la anu`.

Nu calca pragul!
Doar ce am dat cu mopul
Si iar imposcai cu noroi!

Nu vezi ce alba e zapada?
Si tu pe talpi ai adunat noroi...
Pana si fulgii au gust amar acum,
De cand iti cad pe buze cate doi.

Si ti-am zis sa nu calci pragul..
Or noi?

marți, 2 noiembrie 2010

Zgomotul nu aduce nimic bun,iar binele nu face zgomot

Trece-mi prin ochi tot ce vezi prin mine
Si bate-mi inima asa cum bat clopotele de-nviere!
Stii care e drumul catre sine?
Caci tot ce gasesc in mine e tacere.
Si daca as fi o harta veche
Si-as mirosi a fum de toamna
M-ai pune-n nordul de perete
Sau fix langa icoana?


Eh,ce-ai fi putut raspunde?
Iisus e surd si nu te-aude.
Iar clopotele mele sunt pe duca....
Caci invierea e o toamna muta.

luni, 4 octombrie 2010

Cand frunzele fosnesc a batranete,copacii devin mormant

Mi-e dor sa fiu copil.Dar un dor din ala,de te doare sufletul!Sau poate doar mi-e dor.E abia inceputul lui octombrie si deja vad oameni cocosati de frigul zilei de maine,cu palme tocite de aceleasi griji,cu buze aspre de singuratate.Ceaiul se raceste prea repede,cerul apasa prea greu cu ploaie iar mie mi se face pielea de gaina cand ma dezvelesc dimineata.Pana si ochelarii au inceput sa mi se abureasca!
As da orice s-o aud acum pe mama strigandu-ma de la balcon,sa intru in casa ca se intuneca,in timp ce eu ma joc de-a v-ati ascunselea.Nici macar nu purtam ochelari pe atunci!Era atat de clar totul incat puteam vedea,de la o distanta de kilometri de ani,chiar si visele.Implinite.Acum simt si vad totul in ceata.Si cica asta se numeste hipermetropie.Auzi tu,ei imi prescriu ochelari de vedere....nu stiu ca maturitatea e o boala incurabila?